Carnea cultivată, realizată din celule animale fără agricultură tradițională, câștigă popularitate ca sursă de alimentație sustenabilă. Însă încrederea consumatorilor depinde de etichetarea clară, iar țările adoptă abordări variate pentru a reglementa această piață emergentă. Iată un rezumat rapid despre cum principalele regiuni gestionează etichetarea cărnii cultivate:
- Statele Unite: Reglementare duală de către FDA și USDA. Termeni precum "cultivat celular" sunt aprobați, dar nu există încă un standard național. Etichetele trebuie să treacă de pre-aprobarea USDA.
- Uniunea Europeană: Carnea cultivată este clasificată ca "aliment nou" care necesită evaluări de risc. Termenul "carne cultivată" este preferat, dar nu există produse aprobate pentru vânzare încă.
- Singapore: Prima țară care a aprobat carnea cultivată (2020). Etichetele trebuie să includă termeni precum "cultură" sau "bazată pe celule" pentru a evita confuzia.
- Australia/Noua Zeelandă: Reglementată de FSANZ.Etichetele trebuie să reflecte metodele de producție, folosind termeni precum "cultivat în celule". Aprobat recent pentru prepelițe cultivate în celule.
- Regatul Unit: După Brexit, Regatul Unit urmează un cadru pentru alimentele noi. Etichetele trebuie să descrie clar ingredientele și metodele, deși nu există încă produse aprobate.
Fiecare regiune echilibrează transparența consumatorilor, siguranța și pregătirea pieței în mod diferit. În timp ce Singapore conduce cu aprobări timpurii, altele, precum UE și Regatul Unit, sunt mai lente din cauza evaluărilor îndelungate. Aceste diferențe subliniază provocările consistenței globale în standardele de etichetare.
Comparare Rapidă
| Regiune | Stare de Aprobat | Termeni de Etichetare | Autoritate de Reglementare | Provocări Unice |
|---|---|---|---|---|
| Statele Unite | Aprobat (e.g., "pui cultivat în celule") | Flexibil: "cultivat", "cultivat în celule" | FDA & USDA | Complexitate duală a agențiilor, reguli la nivel de stat |
| Uniunea Europeană | Încă fără aprobări | "Carne cultivată" | EFSA & Comisia Europeană | Timpuri lungi de aprobat, reguli multi-statale |
| Singapore | Aprobat (primul în 2020) | "Cultivat", "bazat pe celule" | Autoritatea Alimentară din Singapore (SFA) | Dimensiune mică a pieței |
| Australia/NZ | Aprobat (e.g., carne de prepeliță cultivată în celule) | "Cultivat în celule", "cultivat în celule" | FSANZ | Adoptarea conservatoare a noilor termeni |
| Regatul Unit | Încă nu sunt aprobări | Descrieri clare ale producției | Autoritatea pentru Standarde Alimentare (FSA) | Incertitudine reglementară post-Brexit |
Etichetarea clară este esențială pentru a ajuta consumatorii să înțeleagă carnea cultivată. Piața globală evoluează, dar diferențele în reglementare și terminologie rămân un obstacol pentru acceptarea pe scară largă.
1. Statele Unite
Statele Unite au implementat un sistem de reglementare dual pentru a supraveghea carnea cultivată, cu două agenții federale care împărtășesc responsabilitățile. Această structură colaborativă este concepută pentru a asigura că etichetarea este atât cuprinzătoare, cât și consistentă.
Autorități de reglementare
The U.S.Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) și Serviciul de Siguranță Alimentară și Inspecție al Departamentului Agriculturii (USDA-FSIS) colaborează pentru a reglementa standardele de etichetare pentru carnea cultivată. USDA supraveghează animalele cultivate, păsările și produsele din pește catfish, în timp ce FDA este responsabilă pentru fructele de mare cultivate (excluzând peștele catfish) și carnea de vânat cultivată [1]. Ambele agenții colaborează la principii comune de etichetare pentru a menține consistența [1].
"Alimentele realizate cu celule animale cultivate trebuie să îndeplinească aceleași cerințe stricte, inclusiv cerințele de siguranță, ca toate celelalte alimente reglementate de FDA." - Comunicat de presă FDA, 16 noiembrie 2022 [1]
Această parteneriat se extinde, de asemenea, la dezvoltarea limbajului de etichetare, care evoluează pentru a echilibra nevoile industriei și așteptările consumatorilor.
Terminologie
Termenul U.S. permite o terminologie flexibilă de etichetare. În iunie 2023, FSIS al USDA a aprobat termenul "pui cultivat celular" pentru produsele de la GOOD Meat și UPSIDE Foods, marcând prima terminologie oficială pentru carne cultivată pe piața U.S. [4]. Cu toate acestea, nu există o cerință federală națională pentru termeni specifici de etichetare, deși se așteaptă linii directoare mai clare [5]. Studiile arată că consumatorii tind să favorizeze termeni precum "cultivat" și "cultură" în loc de "cultivat celular" sau "cultură celulară" [4].
Unele state au introdus propriile reguli de etichetare.De exemplu, Iowa impune ca "produsele alimentare din proteine fabricate", inclusiv proteinele cultivate, să folosească termeni calificați - cum ar fi "cultivate în celule", "crescut în laborator", "pe bază de plante", "vegan" sau "imitație" - pentru a însoți "termenii de identificare a cărnii" pe ambalaj [6]. Aceste abordări variate subliniază necesitatea unor standarde de etichetare unificate în întreaga industrie.
Elemente Obligatorii de Etichetare
Toate etichetele produselor din carne cultivată trebuie să fie pre-aprobate de USDA [1]. În plus, fiecare produs trebuie să afișeze marca oficială de inspecție USDA, asigurându-se că îndeplinește aceleași standarde de siguranță și calitate ca și carnea convențională. Legea federală interzice etichetele false, înșelătoare sau etichetate greșit [1]. Ambele agenții sunt angajate să se asigure că etichetarea este precisă, clară și conformă cu reglementările.
Starea Aprobată
U.S.a aprobat carnea cultivată pentru vânzarea către consumatori, făcându-l una dintre cele doar două țări, alături de Singapore, care au făcut acest lucru [4]. USDA se pregătește, de asemenea, să publice noi reglementări de etichetare specifice pentru carnea și păsările de curte cultivate, semnalând rafinamentele continue ale cadrului de reglementare [7].
Grupurile din industrie pledează pentru transparență în etichetare. Așa cum subliniază Asociația Națională a Crescătorilor de Bovine:
"Prioritatea noastră este să ne asigurăm că consumatorii cunosc cu exactitate diferența dintre carnea de vită reală și produsele cultivate în celule prin etichetare transparentă și precisă." - Asociația Națională a Crescătorilor de Bovine (NCBA) [4]
2. Uniunea Europeană
Uniunea Europeană consideră carnea cultivată ca un aliment nou, ceea ce înseamnă că trebuie să treacă prin verificări de siguranță stricte înainte de a putea fi vândută.Acest cadru de reglementare subliniază concentrarea UE asupra evaluărilor amănunțite și detaliate.
Autorități de reglementare
UE utilizează un sistem structurat pentru a reglementa carnea cultivată, inclusiv standardele sale de etichetare. Procesul este gestionat central de Comisia Europeană, care supraveghează procedura de autorizare pentru alimentele noi. Această procedură implică două etape cheie: evaluarea riscurilor și gestionarea riscurilor [8]. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) este responsabilă pentru efectuarea evaluărilor științifice ale riscurilor pe baza cererilor trimise Comisiei [8]. După evaluarea EFSA, Comitetul Permanent pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje (Comitetul PAFF), care include reprezentanți din toate statele membre ale UE, revizuiește aceste evaluări în conformitate cu Regulamentul privind Alimentele Noi și legislația alimentară mai largă a UE [8].Cu toate acestea, în octombrie 2023, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care critică reglementarea privind Alimentele Noi, afirmând că aceasta nu este potrivită pentru nevoile actuale [8].
Terminologie
UE a adoptat termenul "carne cultivată" pentru a descrie acest produs emergent. Înapoi în 2019, Good Food Institute (GFI) a introdus termenul "cultivat" ca o alternativă neutră și prietenoasă cu consumatorii. Această alegere a fost susținută de un studiu din 2022 realizat de GFI Europa, care a confirmat că "carnea cultivată" rezonează bine în limbi precum germană, franceză, italiană și spaniolă [11]. UE evită utilizarea termenilor precum "carne crescută în laborator", deoarece aceștia pot crea confuzie; spre deosebire de produsele pe bază de plante realizate din plante bogate în proteine, carnea cultivată este carne animală autentică crescută din celule animale [10]. Aceste termeni atent aleși deschid calea pentru reguli precise de etichetare în întreaga regiune.
Elemente de Etichetare Obligatorii
Conform Regulamentului privind Alimentele Noi (Reg. UE, 2015/2283), orice aliment care nu a fost consumat în mod obișnuit în UE înainte de 15 mai 1997 necesită aprobată prealabilă [9]. Produsele din carne cultivată trebuie să respecte anumite linii directoare de etichetare. Odată ce EFSA finalizează evaluarea riscurilor, Comisia Europeană stabilește condițiile de comercializare, care includ detalii despre originea și metoda de producție a produsului. Discuțiile continuă în jurul întrebării dacă aceste produse ar trebui etichetate pur și simplu ca „carne” sau dacă este necesară o informație mai detaliată despre originile lor celulare. GFI Europa susține practici clare de etichetare pentru a ajuta consumatorii să facă alegeri informate și ecologice.
Starea Aprobată
Până în prezent, niciun produs din carne cultivată nu a fost aprobat pentru vânzare în UE, dar mai multe companii navighează activ procesul de reglementare.În septembrie 2023, The Cultivated B (TCB) a început discuții cu EFSA privind un cârnat din carne cultivată, în timp ce Aleph Farms a depus o cerere în iulie 2023 pentru Aleph Cuts în parteneriat cu Migros [3]. Deciziile de aprobat depind de un amestec de considerații politice, etice și științifice. Așa cum a subliniat Sollee:
"Modul în care este reglementată carnea celulară va fi un factor determinant în succesul produsului" [9].
Odată aprobat, Regulamentul privind Alimentele Noi asigură o aplicare consistentă în toate statele membre ale UE, creând o abordare unificată pentru aceste produse [9].
3. Singapore
Singapore a făcut istorie ca prima țară care a aprobat vânzarea comercială a cărnii cultivate.În decembrie 2020, Agenția pentru Alimentație din Singapore (SFA) a autorizat vânzarea de pui cultivați dezvoltați de compania americană Eat Just, marcând un moment important pentru industrie [15].
Autorități de reglementare
SFA supraveghează reglementările alimentare din Singapore, inclusiv stabilirea și aplicarea standardelor de etichetare pentru alimentele noi, cum ar fi carnea cultivată. Orice aliment nou trebuie să treacă printr-o aprobată pre-piață înainte de a putea fi vândut consumatorilor. Acest proces este susținut de Grupul de lucru pentru siguranța alimentelor noi al SFA, care efectuează evaluări științifice detaliate. Aceste măsuri stricte sunt deosebit de importante pentru o țară precum Singapore, care importă mai mult de 90% din alimentele sale din aproape 180 de țări, menținând în același timp rate impresionant de scăzute ale bolilor transmise prin alimente [12][14]. Acest cadru de reglementare robust asigură etichetare clară și siguranța alimentelor.
Terminologie
Pentru a construi încredere și a evita confuzia, SFA solicită ca etichetele pentru produsele din carne cultivată să includă termeni precum "cultivat" sau "bazat pe celule". Orice etichete care ar putea induce în eroare consumatorii să creadă că produsul este carne tradițională sunt strict interzise [13].
Elemente Obligatorii de Etichetare
Regulile de etichetare din Singapore pentru carnea cultivată cer informații detaliate, inclusiv o listă de ingrediente, date nutriționale, instrucțiuni de utilizare și ghiduri de depozitare. În plus, informațiile de trasabilitate trebuie furnizate ca parte a evaluării de siguranță pre-piață, asigurând transparența pe întreaga lanț de aprovizionare [12][13].
Starea Aprobată
Călătoria de reglementare a Singapore-ului a început cu aprobarea puiului cultivat de Eat Just.
"Mândri să anunțăm că Eat Just este prima companie din istorie care a primit aprobată vânzarea de carne cultivată (carne sigură din celule animale în loc de animale sacrificate)" [15].
Această aprobată inițială a fost urmată de lansarea Good Meat 3 la măcelăria Huber în mai 2024, ceea ce a consolidat și mai mult poziția cărnii cultivate în peisajul alimentar din Singapore. Abordarea Singapore-ului, care combină rigurozitatea științifică cu adaptabilitatea procedurală, a stabilit un standard pentru alte țări în timp ce lucrează la propriile reglementări pentru carnea cultivată [13].
4. Australia și Noua Zeelandă
Australia și Noua Zeelandă au adoptat o abordare unificată pentru reglementarea cărnii cultivate, diferențiindu-se de sistemele din SUA, UE și Singapore.Cadrele lor sunt supravegheate de Food Standards Australia New Zealand (FSANZ), care se ocupă de toate aspectele etichetării și reglementării cărnii cultivate.
Autorități de reglementare
FSANZ este responsabil pentru stabilirea standardelor care acoperă compoziția, producția, manipularea, promovarea, vânzarea și transportul alimentelor. Aplicarea acestor standarde revine autorităților locale din ambele țări.
În Noua Zeelandă, afacerile alimentare trebuie să se înregistreze și să respecte un plan de gestionare a riscurilor pentru a se conforma fie Legii Alimentelor din 2014, fie Legii Produselor Animale din 1999 [17]. Ministerul pentru Industrie Primară (MPI) joacă un rol de sprijin în acest proces și a exprimat optimism cu privire la diversificarea surselor de proteine, inclusiv produsele derivate din celule [17].
Carnea cultivată este clasificată ca un aliment nou de către FSANZ, cu evaluările de siguranță care durează de obicei aproximativ 14 luni pentru a fi finalizate [19].
Terminologie
FSANZ a propus ca produsele din carne cultivată să includă etichetare clară pentru a reflecta metoda lor de producție. Termeni acceptabili, cum ar fi "cultivat celular" sau "cultivat din celule", trebuie să fie incluși pe etichetele produselor [20][22]. Cu toate acestea, acest lucru a stârnit opoziția din partea industriei tradiționale a cărnii. De exemplu, Consiliul Cattle din Australia explorează reforme pentru a restricționa utilizarea termenului "carne" la produsele derivate din animale sacrificate [21].
Elemente de etichetare obligatorii
Cerințele de etichetare stabilite de FSANZ subliniază transparența, impunând includerea termenilor precum "cultivat celular" sau "cultivat în celule" pentru a informa consumatorii despre procesul de producție. Cadrele de reglementare prioritizează rezultatul - cum se diferențiază produsul de carnea tradițională - mai degrabă decât să se concentreze exclusiv pe metoda de producție.
Dr. Sandra Cuthbert, Director Executiv al FSANZ, a detaliat această abordare:
"Definițiile actualizate sunt bazate pe rezultate, concentrându-se pe schimbarea care a fost realizată, mai degrabă decât pe procesul utilizat pentru a face schimbarea" [23].
Această structură de etichetare formează baza pentru aprobările de reglementare, asigurând claritate atât pentru consumatori, cât și pentru producători.
Starea aprobării
FSANZ a aprobat recent vânzarea de prepelițe cultivate celular, marcând un pas semnificativ înainte în peisajul reglementărilor. Această decizie nu doar că introduce noi standarde în Codul Standardelor Alimentare, dar oferă și un parcurs clar pentru viitoarele aplicații ale alimentelor cultivate celular.
"Aprobarea, prima de acest fel din Australia și Noua Zeelandă, permite vânzarea de prepelițe cultivate celular și stabilește noi standarde în Cod pentru a oferi un cadru de reglementare clar pentru viitoarele aplicații de alimente cultivate celular." – Purător de cuvânt FSANZ [18].
În ciuda acestui progres, aprobarea a întâmpinat rezistență din partea grupurilor tradiționale de animale, care rămân critice față de procesul de reglementare.Dr. Chris Parker, CEO al Cattle Australia, și-a exprimat îngrijorările:
"Este foarte dezamăgitor că îngrijorările industriei cu privire la siguranța alimentelor, transparența produselor și cerințele de veridicitate în etichetare au fost în mare parte ignorate de FSANZ. Aceste îngrijorări au fost comunicate clar către FSANZ în timpul procesului de consultare publică, dar au existat foarte puține schimbări în cerințele de reglementare pe care le impune acestor laboratoare." [18].
FSANZ continuă să monitorizeze cu atenție evoluțiile reglementărilor globale, urmărind cadrele din regiuni precum SUA, UE, Israel, China, Japonia, Olanda și Singapore [16].
sbb-itb-c323ed3
5. Regatul Unit
De la Brexit, Regatul Unit a adoptat o abordare de reglementare proprie pentru carnea cultivată, care reflectă în mare parte procesele de evaluare a riscurilor ale UE, dar lasă decizia finală în mâinile miniștrilor guvernamentali. Această schimbare reflectă mișcarea Regatului Unit către un cadru mai independent pentru reglementarea cărnii cultivate.
Autorități de reglementare
În Regatul Unit, Agenția pentru Standarde Alimentare (FSA) este singura autoritate care supraveghează carnea cultivată, spre deosebire de sistemul din SUA, care implică mai multe agenții. Regatul Unit urmează în continuare un proces de evaluare a riscurilor în stilul UE, dar aprobarea finală este decisă de miniștrii guvernamentali, mai degrabă decât de un organism colectiv al UE. După Brexit, Regatul Unit a câștigat flexibilitatea de a se abate de la cadrul UE pentru alimentele noi.Guvernul colaborează activ cu FSA pentru a rafina acest proces, iar există indicii că un sistem de reglementare adaptat pentru carnea cultivată ar putea apărea [25][24].
Terminologie
Înainte de a intra pe piață, producătorii de carne cultivată trebuie să obțină aprobarea pentru 'alimente noi'. FSA solicită ca etichetele să descrie clar și precis identitatea, ingredientele și metodele de producție ale unui produs pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor. Discuțiile sunt în curs de desfășurare cu privire la faptul dacă descriptorii suplimentari, cum ar fi 'fără animale' sau 'fără carne', ar trebui să fie permisi. Deși tehnic corecte, aceste termeni ar putea provoca confuzie în rândul consumatorilor [25].
Elemente Obligatorii de Etichetare
Produsele din carne cultivată trebuie să respecte reglementările privind Informațiile Alimentare pentru Consumatori, care impun afișarea detaliilor precum ingredientele, alergenii și informațiile despre durabilitate. FSA are, de asemenea, autoritatea de a introduce reguli suplimentare de etichetare. Dacă un produs se încadrează în regimul OMG, acesta trebuie să fie etichetat ca 'modificat genetic'. Conform reglementărilor actuale, carnea cultivată este clasificată ca un produs de origine animală, dar nu se încadrează în categoria cărnii tradiționale așa cum este definită în Anexa 1 a Regulamentului asimilat (UE) 853/2004 [26].
Starea de Aprobat
În ciuda primelor degustări private de carne cultivată în 2013, Marea Britanie nu a aprobat încă niciun produs pentru vânzare comercială [27]. Procesul de autorizare a alimentelor noi al FSA poate dura până la 17 luni și poate fi extins dacă sunt necesare date suplimentare. Agenția elaborează în prezent orientări specifice pentru produsele pe bază de proteine alternative și revizuiește reglementările existente privind alimentele noi. Ca parte a procesului de aprobat, producătorii trebuie să demonstreze că produsele lor sunt sigure pentru consumul uman - un pas critic în obținerea autorizației pre-market [25][27].
Avantaje și Dezavantaje
Regiunile diferite au adoptat abordări variate în ceea ce privește etichetarea cărnii cultivate, fiecare cu propriile sale puncte forte și slabe. Aceste diferențe afectează încrederea consumatorilor, procesele de reglementare și creșterea pieței. Pentru companiile care navighează pe piața globală, înțelegerea acestor compromisuri este esențială. Iată o privire mai atentă asupra modului în care aceste abordări se compară.
Poziția proactivă a Singapore-ului este notabilă pentru eficiența sa și încurajarea inovației.Agenția pentru Alimentație din Singapore (SFA) colaborează cu companiile încă din etapele timpurii de cercetare și dezvoltare, reducând semnificativ costurile de conformitate și timpii de aprobat. Această colaborare timpurie creează un parcurs clar și previzibil pentru companii. Cu toate acestea, dimensiunea mică a pieței din Singapore limitează impactul comercial mai larg al aprobărilor sale de reglementare.
În Statele Unite, sistemul dual de agenții care implică FDA și USDA oferă linii directoare de reglementare clare. Responsabilitățile sunt bine definite, iar aprobarea prealabilă obligatorie a tuturor etichetelor asigură consistența. FDA mai cere ca carnea cultivată să îndeplinească aceleași standarde riguroase de siguranță ca și alimentele convenționale, ceea ce ajută la construirea încrederii consumatorilor [1]. Pe de altă parte, această supraveghere duală poate duce la întârzieri birocratice și costuri de conformitate mai mari.
Abordarea precautionară a Uniunii Europene se concentrează pe siguranța consumatorilor prin evaluări detaliate ale riscurilor efectuate de EFSA. Acest proces cuprinzător de evaluare întărește încrederea prin menținerea unor standarde ridicate de siguranță. Cu toate acestea, termenele lungi de aprobat și complexitatea navigării prin cerințele naționale variate pot întârzia intrarea pe piață și pot crește costurile pentru companii.
Australia și Noua Zeelandă beneficiază de un sistem de reglementare comun gestionat de Food Standards Australia New Zealand (FSANZ). Acest cadru comun asigură reguli consistente în ambele țări, reducând obstacolele de reglementare pentru afaceri. Cerințele standardizate de etichetare îmbunătățesc, de asemenea, înțelegerea consumatorilor. Cu toate acestea, cultura conservatoare de reglementare a regiunii poate încetini adoptarea practicilor inovatoare de etichetare.
Regatul Unit, acum operând cu independență reglementară după Brexit, are potențialul de a dezvolta reguli mai adaptate pentru carnea cultivată. Cu Agenția pentru Standarde Alimentare (FSA) ca singură autoritate, Regatul Unit evită confuzia generată de multiple agenții întâlnită în alte regiuni. Cu toate acestea, dependența de reglementările privind alimentele noi introduce incertitudine, făcând intrarea pe piață mai puțin previzibilă.
Mai jos este un rezumat al caracteristicilor și provocărilor de reglementare în diferite regiuni:
| Regiune | Eficiența Reglementării | Claritatea pentru Consumatori | Sprijin pentru Inovație | Provocări Cheie |
|---|---|---|---|---|
| Singapore | Ridicată – implicare timpurie, aprobări rapide | Moderat – testare limitată pentru consumatori | Ridicată – abordare proactivă | Dimensiune mică a pieței |
| Statele Unite | Moderat – complexitate a agențiilor duale | Ridicată – aprobată în prealabil obligatorie | Moderat – cadru clar, dar rigid | Întârzieri birocratice |
| Uniunea Europeană | Low – proces de evaluare îndelungat | High – accent pe siguranță cuprinzător | Low – abordare precaută | Complexitate multi-jurisdicțională |
| Australia/NZ | Moderate – cadru unificat | Moderate – abordare conservatoare | Low – adaptare reglementară lentă | Cultură de reglementare conservatoare |
| Regatul Unit | Low – incertitudine reglementară | Moderate – flexibil, dar neclar | High – flexibilitate post-Brexit | Dependenta de reglementările privind alimentele noi |
Studiile sugerează că aprobarea reglementară într-o țară poate influența deciziile în alte piețe [2].De exemplu, aprobările timpurii din Singapore pot deschide calea pentru o acceptare mai rapidă în alte părți. Cercetările de consum evidențiază, de asemenea, importanța etichetării clare pentru alimentele noi. Transparența în etichetare ajută consumatorii să se simtă mai încrezători în produs și în originile sale [2]. În timp ce regiunile permisive, precum Singapore, pot acționa ca și catalizatori pentru o adoptare mai largă, regimurile mai stricte pot încetini dezvoltarea, creând atât oportunități, cât și provocări pentru companiile care intră pe această piață emergentă.
Concluzie
Abordarea globală a etichetării cărnii cultivate reflectă un mozaic de priorități regionale, fiecare jurisdicție străduindu-se să ofere informații clare consumatorilor, dar folosind metode și termene diferite. Aceste variații evidențiază atât provocările comune, cât și abordările regionale distincte.
Un fir comun între regiuni este accentul pe transparență, realizat prin termeni de calificare obligatorii și descrieri clare ale metodelor de producție. În era post-Brexit, Regatul Unit a adoptat un cadru pentru alimentele noi similar cu cel al UE, în timp ce alte regiuni implementează reguli specifice de etichetare prin propriile sisteme de reglementare [24].
Cadrele de reglementare diferă, de asemenea, semnificativ. În SUA, supravegherea este împărțită între FDA și USDA, în timp ce în Regatul Unit, aprobarea finală revine miniștrilor guvernamentali. Între timp, Australia și Noua Zeelandă utilizează un sistem unificat sub FSANZ, asigurând standarde consistente în ambele țări [24].
Coordonarea globală în ceea ce privește etichetarea rămâne o provocare. Cadrele de reglementare adesea rămân în urma interesului consumatorilor, iar practicile standardizate sunt încă insuficiente.De exemplu, SUA este încă în procesul de definire a cerințelor specifice de etichetare [24].
Această lipsă de armonizare înseamnă că consumatorii sunt expuși la niveluri variate de informații, subliniind importanța inițiativelor educaționale bazate pe știință. Organizații precum
Întrebări frecvente
Care sunt diferențele dintre standardele de etichetare pentru carnea cultivată în Statele Unite și Uniunea Europeană?
În Statele Unite, etichetele pentru carnea cultivată trebuie să includă termeni precum 'cultivat celular' sau 'cultură celulară' în denumirea produsului.În timp ce reglementările sunt încă în curs de finalizare, obiectivul principal este de a oferi informații clare și transparente consumatorilor.
Între timp, Uniunea Europeană a adoptat o poziție mai prudentă. Până acum, doar un număr mic de produse din carne cultivată au primit aprobat, iar discuțiile despre etichetare sunt încă în desfășurare. UE pune un accent puternic pe sigurantă și comunicare clară pentru a se asigura că consumatorii pot face alegeri informate cu privire la aceste produse. Aceste diferențe subliniază modul în care prioritățile de reglementare variază între regiuni, ambele concentrându-se pe menținerea transparenței și construirea încrederii publice.
Cum a influențat abordarea Singapore-ului în materie de etichetare standardele globale pentru carnea cultivată?
Conducerea Singapore-ului în etichetarea cărnii cultivate
Singapore s-a impus ca un lider în stabilirea unor standarde clare și transparente de etichetare pentru carnea cultivată.Prin alinierea definițiilor sale cu normele internaționale și concentrându-se pe facilitarea înțelegerii etichetelor de către consumatori, țara a creat un cadru pe care altele încep să-l urmeze.
Această strategie vizionară face mai mult decât să simplifice reglementările transfrontaliere - ajută, de asemenea, la consolidarea încrederii publicului în acest sector alimentar emergent. Pe măsură ce tot mai multe țări iau exemplu de la Singapore, abordarea globală privind etichetarea cărnii cultivate devine mai consistentă, pregătind terenul pentru o acceptare și o pregătire mai largă pe piață.
De ce nu există un standard universal pentru etichetarea cărnii cultivate și cum afectează acest lucru încrederea consumatorilor?
Lipsa unui standard universal pentru etichetarea cărnii cultivate provine din variațiile reglementărilor naționale, perspectivele culturale și prioritățile referitoare la siguranță, transparență și terminologie.Unele țări prioritizează precizia științifică în etichetare, în timp ce altele se îndreaptă spre termeni care rezonează mai mult cu familiaritatea consumatorilor sau cu strategiile de marketing.
Această inconsistență poate lăsa consumatorii confuzi, făcându-le mai greu să aibă încredere sau să înțeleagă clar ce este, de fapt, carnea cultivată. O etichetare clară și consistentă este crucială pentru a insufla încredere, ajutând consumatorii să se simtă informați și asigurați cu privire la siguranța, calitatea și originile acestor produse noi.
